Onorariul avocational, reprezinta rezultatul liberei negocieri dintre client si avocat. Statul profesiei de avocat ofera criterii care ajuta la stabilirea acestuia, iar indentificarea acestora nu trebuie sa conduca la ideea ca avocatul respectiv trebuie sa justifice cuantumul acestuia. Toate onorariile sunt stabilite in raport direct cu amploarea, dificultatea si durata cazului respectiv, iar elementele care determina cuantumul avocatului sunt prevazute in art. 127, alin. 3 din Statut:
Imprejurarea ca acceptarea mandatului acordat de catre client, il impiedica pe respectivul avocat sa accepte un alt mandat din partea unei alte persoane. Toate acestea in conditiile in care daca aceasta imprejurare poate fi constanta de client, fara a fi nevoie de interventii suplimentare. Titlurile, vechimea in munca, notorietatea, reputatia si specializarea avocatului, dar si experienta acestuia. Conlucrarea cu specialisti, sau experti, aceasta actiune fiind impusa de natura, obiectul, dificultatea si complexitatea cazului. Rezultatele si avantajele obtinute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de catre avocat. Situatia financiara a clientului.